Readusă în actualitate de vremurile nesigure ale crizei economice şi morale prin care trece lumea, intuiţia este cultivată acum din nou, mai ales în seminarii “psi” (adepţi ai parapsihologiei, subconştientului, ai “adevărului bioenergetic” etc). Pe scurt, ca tot ce nu e clar, şi intuiţia – asezonată cu angoasele, la modă şi ele – se “vinde” azi bine pe piaţa occidentală.

După studii atente şi aprofundate, cercetătorii comportamentului uman au ajuns la concluzia că marile personalităţi ale omenirii pot fi împărţite în două categorii. Dualitatea păstrează controversa mereu actuală cu
privire la însuşirile geniului uman: acestea sunt înnăscute (transmise ereditar) sau condiţionate social-istoric? Ambele ipoteze trebuie luate în consideraţie, analizate ştiinţific şi elaborată o teorie validă. Realitatea este că aptitudinile şi talentul nu pot fi puse niciodată în valoare fără o muncă tenace, perseverentă, în care voinţa celui în cauză joacă sau nu rolul de forţă motrice.

Tulburarea bipolară desemnează o tulburare mentală caracterizată prin dereglări ale dispoziţiei, care evoluează prin accese, detaşându-se mai mult sau mai puţin clar de starea normală.

„Spectrul bolii maniaco-depresive”, în descrierea lui Kraepelin din 1889, include şi pacienţii care nu au prezentat decât episoade depresive. Această formă este numită psihoză maniaco-depresiva unipolară. Psihoza maniaco-depresivă bipolară implică succesiunea acceselor depresive şi a celor de excitaţie. În aceste două forme de psihoză maniaco-depresivă, succesiunea şi durata ciclurilor, ca şi durata şi plasarea intervalului fără crize, sunt variabile, dar nu modifică deloc diagnosticul. Aceste două forme diferă din punctul de vedere al eredităţii, al vârstei de apariţie a primelor tulburări, al simptomatologiei acceselor, al personalităţii între crize şi al răspunsului la tratament.

De-a lungul timpului s-a observat că atunci cînd se strîng în grupuri dezordonate oamenii au tendinţa să fie mai agresivi şi să se angajeze mai frecvent în comportamente antisociale. Suporterii echipelor de fotbal sunt cunoscuţi pentru violenţa pe care o manifestă şi pentru actele lor de vandalism. În România anilor 90 minerii au venit de mai multe ori în capitală în grupuri dezorganizate provocînd distrugeri şi panică. În general, cînd se strîng multe persoane într-un loc public creşte posibilitatea să se producă altercaţii.
De aceea psihologii şi-au pus întrebarea de ce grupul îi face pe oameni să se comporte într-o manieră mai puţin responsabilă decît cînd sunt singuri.