Anxietatea: remedii psihologice

Anxietatea este o trăire neplăcută provocată de anticiparea difuză a unui pericol greu de prevăzut şi controlat. Mai este numită şi “teamă fără obiect”. Persoana anxioasă este neliniştită, îngrijorată, se simte ameninţată, “presimte” că în viitor se va întâmpla ceva rău, fără să ştie prea bine de ce anume îi este frică. Anxietatea este însoţită de simptome somatice: palpitaţii, oscilaţii ale tensiunii arteriale, transpiraţie, senzaţia de “nod în gât”, dureri precordiale.
Anxietatea este o stare psihică ce este cunoscută la un moment dat de către orice om; ca atare, nu poate fi considerată întotdeauna o tulburare psihică. Înaintea unui examen decisiv sau cînd în viaţa noastră survine o problemă dificilă aproape toţi devenim anxioşi.

Totuşi, cînd cineva se gîndeşte frecvent la ceea ce se poate întîmpla rău în viitor şi aceste gînduri îi provoacă un stres intens şi interferează semnificativ cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu sau a îndatoririlor familiale, atunci vorbim despre anxietate generalizată.
Anxietatea generalizată este o tulburare psihică şi necesită ajutor din partea unui specialist.

Simptomele anxietăţii generalizate sunt următoarele:

  • senzaţie intensă de teamă fãrã obiect, presimţirea vagă a unui pericol, nelinişte, iritabilitate
  • Concentrarea obsesivă a gîndurilor asupra pericolelor posibile care pot surveni
  • dificultăţi de concentrare a atenţiei
  • sensibilitate exagerată faţă de zgomote
  • uscăciune a gurii, dificultăţi de înghiţire, senzaţie de apăsare în piept, ameţeli, senzaţii de amorţeală
    şi furnicături
  • Insomnie, somn neodihnitor

Ce puteţi face cînd resimţiţi anxietate:

Identificaţi problemele care vă stresează

Stările de anxietate sunt legate în multe cazuri de situaţii problematice reale considerate a fi ameninţătoare. De cele mai multe ori persoana anxioasă nu conştientizează aceste probleme şi nu le poate evalua obiectiv pentru a stabili dacă sunt într-adevăr ameninţătoare şi pentru a vedea cum pot fi contracarate. Persoana anxioasă are tendinţa de a supraestima dificultăţile cu care se confruntă ceea ce duce la întărirea şi persistenţa în timp a anxietăţii. Acest fenomen poartă numele în psihologie de “distorsiune cognitivă” sau gîndire disfuncţională.

Un prim pas care trebuie realizat pentru combaterea anxietăţii este conştientizarea problemelor ascunse care cauzează stările de nelinişte. Încercaţi să analizaţi evenimentele şi situaţiile din viaţa dvs. pentru a le identifica pe acelea care sunt într-o măsură mai mare susceptibile să vă producă nelinişte. Nu vă grăbiţi şi realizaţi acest proces cu maximum de obiectivitate.

După ce aţi conştientizat care sunt situaţiile care vă provoacă anxietate trebuie să le evaluaţi pentru a vedea dacă sunt într-adevăr atît de ameninţătoare pe cît par. De multe ori, în urma unei analize lucide veţi observa că o parte din temerile dvs. au fost supraevaluate – situaţiile respective nu sunt atît de periculoase cum aţi crezut.
După ce aţi conştientizat şi evaluat cu obiectivitate dificultăţile care vă provoacă nelinişte veţi observa că nu veţi mai deveni anxios cu tot atîta uşurinţă ca înainte – veţi căpăta un control mai bun asupra psihicului dvs. iar teama va slăbi în intensitate.

Elaboraţi strategii pentru rezolvarea problemelor dumneavoastră

În faţa situaţiilor problematice avem uneori tendinţa de a ne simţi copleşiţi. Apare sentimentul că nu există nicio speranţă şi că suntem complet neajutoraţi în faţa pericolelor care ne ameninţă. Cercetările au arătat că persoanele anxioase au tendinţa să îşi subestimeze capacitatea de a gestiona situaţiile problematice. Cu alte cuvinte, se simt mai neajutoraţi decît sunt în realitate. De asemenea, persoanele anxioase tind să ignore, să nu observe, informaţiile care reprezintă indicii de siguranţă.
Cînd construiţi un plan de rezolvare a unei situaţii problematice, ţineţi cont de capacitatea dumneavostră reală de a face faţă, de probabilitatea reală ca un eveniment neplăcut să se producă, şi aveţi grijă să luaţi în calcul indiciile de siguranţă.
Situatiile în care într-adevăr nu există ieşire sunt rare. Pentru marea majoritate a problemelor se poate gasi o cale de rezolvare sau măcar de ameliorare, dar nu întotdeauna aceasta este vizibilă cu uşurinţă.
Examinarea cu grijă a situatiei problematice şi elaborarea unui plan de rezolvare este de multe ori primul pas către ieşirea din situaţia care provoacă stres.

Învăţaţi să vă relaxaţi

Persoanele anxioase prezintă un nivel ridicat de tensiune fizică, încordare a corpului. Este unul dintre simptomele anxietăţii. Deseori atingerea unei stări de relaxare fizică este suficientă pentru a ameliora anumite probleme, fără a căuta cauzele care determină neliniştea sau insomnia. Există o serie de tehnici de relaxare pe care le puteţi învăţa fără dificultate şi care dacă sunt practicate cu regularitate vor induce şi menţine o stare de relaxare musculară. O dată ce veţi învăţa să vă relaxaţi, veţi observa că o parte dintre problemele cu care vă confruntaţi au şi dispărut.

Discutaţi despre problemele pe care le aveţi

În psihologie este cunoscut efectul liniştitor pe care îl au discuţiile asupra unui psihic încordat şi depresiv. Este bine ca atunci cînd vă simţiţi anxios să discutaţi cu o persoană apropiată, în care aveţi încredere, depre problemele dvs. S-ar putea să vă simţiţi mult mai bine după aceea. Dacă totuşi nu aveţi cui să împărtăşiţi îngrijorările dvs. sau nu doriţi să îi faceţi anxioşi şi pe cei apropiaţi, puteţi scrie ceea ce simţiţi. Ţinerea cu regularitate a unui jurnal va ajuta la îndepărtarea stărilor de tensiune.

Nu vă stabiliţi obiective prea dificile

Adesea, stările de anxietate şi tensiune apar din cauză că suntem prea exigenţi cu noi înşine. Încercaţi să nu vă fixaţi obiective din cale afară de dificil de atins deoarece ratarea obiectivelor este o sursă frecventă de frustrare şi tensiune psihică. De asemenea cautaţi sa nu începeţi multe activităţi în acelaşi timp, fără o bună organizare, deoarece riscaţi sa nu duceţi la capăt multe dintre ele. Stabiliţi-vă nişte priorităţi şi învăţaţi să spuneţi “nu” sarcinilor care nu se regăsesc în prioritaţile curente.

Nu încercaţi să controlaţi totul

Persoanele anxioase au tendinţa de a se concentra tot timpul asupra gîndurilor care le creează anxietate fiind astfel prinse într-un cerc vicios. Avînd mereu în minte problemele cu care se confruntă, anxietatea nu dispare niciodată. Acest fenomen poartă numele de ruminaţie. Un aspect interesant al ruminaţiei constă în faptul că dacă pacientul se concentrează pe îndepărtarea gîndurilor anxiogene, îşi impune să nu se gîndească la ceea ce îl nelinişteşte, atunci gîndurile care provoacă anxietatea devin mai persistente, mai dificil de îndepărtat. Dacă simţiţi că nu vă puteţi îndepărta gîndurile de la anumite subiecte, nu încercaţi să vă controlaţi ideile. Încercarea de a controla totul va face ca anxietatea să crească. Căutaţi mai bine să vă implicaţi într-o altă activitate sau să vă relaxaţi cumva.

Păstraţi-vă timp pentru hobbie-uri şi ieşiri în aer liber

Practicarea unei activităţi plăcute (un hobbie) sau o ieşire în aer liber vă pot ajuta să vă relaxati şi să îndepărtaţi gîndurile anxiogene. Schimbările în rutina de zi cu zi sunt utile pentru descărcare şi reconfortare.

Faceţi mişcare

Sportul şi exerciţiile fizice stimulează organismul să producă endorfine, substanţe chimice care micşorează impactul stresului şi al durerii asupra sistemului nervos şi printre altele, ne ajută să depăşim stările de anxietate sau depresie.

Anxietatea este o stare normală pe care o exeprimentăm cu toţii în anumite situaţii. Învăţind să ne gestionăm manifestările de anxietate, acestea vor avea un impact mai mic asupra noastră.
Touşi, în cazul în care prezentaţi simptome severe de anxietate, cel mai bine este să apelaţi la ajutorul unui specialist.