Depresia

Depresia este o tulburare psihică foarte comună (afectează între 5 şi 10% din populaţie) manifestată în primul rînd printr-o modificare profundă a dispoziţiei în sensul tristeţii, a suferinţei morale şi a încetinirii psihomotorii. Depresia nu este pur şi simplu tristeţe, este o boală autentică ce trebuie diagnosticată şi necesită tratament. Uneori cauzele depresiei pot fi uşor de identificat: decese în familie, eşecuri personale, nesiguranţa vieţii, etc. Alteori cauzele deprimării pot rămîne necunoscute şi de multe ori persoanele afectate de depresie nu îşi dau seama că suferă de această tulburare.

Principalele simptome ale depresiei sunt următoarele:

  • o stare generală de indispoziţie, tristeţe (persoana se simte tristă sau vidată emoţional)
  • pierderea interesului sau a plăcerii pentru pentru aproape toate activităţile, în cea mai mare parte a zilei
  • sentimente de vinovăţie sau inutilitate, uneori gînduri legate de moarte
  • modificări semnificative ale greutăţii corporale (scădere sau creştere în greutate)
  • tulburări ale somnului
  • agitaţie sau lentoare a gîndurilor şi a mişcărilor
  • stări de oboseală, diminuarea capacităţii de concentrare
  • tulburări în sfera sexualităţii

Persoanele afectate de depresie declară că se simt triste, pesimiste, disperate, descurajate sau „lipsite de chef”. Uneori pacienţii neagă tristeţea concentrîndu-se pe problemele de natură somatică sau pe tulburările de somn, dar se poate observa din mimica şi comportamentul lor că au o dispoziţie tristă.

Mulţi pacienţi relatează că trec prin stări de iritabilitate crescută, adică au tendinţa de reacţiona la diverse evenimente prin accese de mînie sau manifestă frustrare pentru chestiuni de importanţă minoră. Depresia poate apărea şi la copii sau adolescenţi. La ei se manifestă mai debrabă prin capricii sau stări de iritare decît printr-o dispoziţie depresivă.

Datorită pierderii interesului sau a plăcerii pentru activităţi persoanele depresive au tendinţa de a renunţa la hobbie-uri sau practicarea sporturilor preferate. Acest aspect este relatat fie de pacientul însuşi, fie faptul este observat de cei din familie. Poate să dispară dorinţa de a petrece timpul liber cu prietenii (persoana se retrage în singurătate), iar apetitul sexual se diminuează sau dispare.

Cel mai adesea persoanei depresive îi lipseşte pofta de mîncare, mulţi pacienţi declarînd că „se forţează să mănînce”. În alte cazuri însă apetitul poate fi dimpotrivă, crescut, pacienţii simţind tot timpul nevoia să consume anumite alimente precum dulciuri sau hidraţi de carbon. Tulburarea apetitului alimentar duce la scăderea sau la creşterea în greutate.

Depresia induce şi tulburări ale somnului, fiind vorba fie de insomnie, fie de hipersomnie. Insomnia se poate manifesta prin trezirea din somn în cursul nopţii şi incapacitatea de a adormi din nou, sau în trezirea din somn în cursul dimineţii, dar prea devreme. Poate apărea şi incapacitatea de a adormi.

Persoanele depresive manifestă uneori agitaţie (incapacitatea de a sta liniştit, mersul de colo pînă colo, frîngerea mîinilor) sau dimpotrivă, lentoare psihomotorie: lentoare în vorbire, gîndire sau mişcările corpului, creşterea pauzelor înainte de a răspunde, etc.

Sunt frecvente energia scăzută, extenuarea şi fatigabilitatea. Chiar şi cele mai mici sarcini precum spălatul sau îmbrăcatul dimineaţa par a necesita un efort considerabil, iar eficienţa cu care sunt efectuate diverse sarcini este redusă. Anumiţi pacienţi se plîng că „nu mai pot gîndi ca înainte”, au o capacitate de concentrare redusă sau acuză tulburări de memorie. La copii se observă o deteriorare a randamentului şcolar.

Pacienţii depresivi au uneori senzaţia că sunt inutili sau au sentimente exagerate de vinovăţie în legătură cu evenimente banale. Ei intrepretează în mod eronat aceste întîmplări cărora cei sănătoşi nu le dau atenţie ca fiind o probă a defectelor lor personale. De asemenea pot prezenta gînduri legate de moarte sau intenţia de a se sinucide.

Depresia poate fi dificil de diagnosticat deoarece unele dintre simptomele acesteia apar şi în alte boli, psihice sau somatice. De exemplu, oboseala poate fi cauzată de o afecţiune a ficatului sau de altă boală somatică iar insomnia este un simptom al multor maladii psihice.
Dacă nu este diagnosticată la timp şi tratată depresia produce o deteriorare generală şi de lungă durată a vieţii persoanei afectate. Persoanele care suferă de depresie prezintă un risc mare de suicid, OMS considerînd că depresia este responsabilă de aproximativ 850 000 de decese în fiecare an.