Atacul de panica: simptome si tratament

Atacul de panica este o tulburare specifica anxietatii, în majoritatea tulburarilor anxioase putînd sa survina atacuri de panica. Aspectul esential al acestei tulburari este aparitia brusca a unei stari intense de frica sau de disconfort care atinge apogeul în decurs de aproximativ 10 minute de la aparitie. Frica sau disconfortul sunt însotite de o serie de simptome somatice sau psihologice. Acestea sunt: palpitatiile, accelerarea ritmului inimii, transpiratia, tremorul sau trepidatia, senzatia de scurtare a respiratiei sau de strangulare, senzatia de sufocare, dureri în zona inimii, greata sau tulburari gastro-intestinale, senzatie de ameteala, dezechilibru sau lesin, sentiment de irealitate, frica de pierdere a controlului sau de a nu înebuni, frica de a nu muri, senzatii de amorteala înmembre sau furnicaturi, frisoane sau valuri de caldura. Este necesar sa existe 4 din aceste 13 simptome pentru a diagnostica un atac de panica. Atacurile în care exista mai putin de 4 simptome sunt denumite atacuri de panica cu simptome limitate.

Persoanele la care survin atacuri de panica declara ca frica resimtita este foarte intensa, fiindu-le frica sa nu înebuneasca sau sa aiba un atac de cord. Apare si dorinta de a fugi cît mai repede oriunde din locul unde a survenit atacul.

Exista trei tipuri de atac de panica:

  • Atacul de panica nesemnalizat
    Atacul apare din senin, în mod spontan, fara a fi declansat de factori sau situatii cunoscute de subiect
  • Atacul de panica circumscris situational

    Atacul apare numai în anumite situatii care provoaca anxietate, cunoscute subicetului. De exemplu în fobia sociala pot aparea atacuri de panica daca subiectul trebuie sa ia cuvînul în public.

  • Atacul de panica predispus situational

    Este foarte posibil ca atacul sa apara înanumite situatii, dar nu este înotdeauna sigur ca va aparea. De exemplu, în cazul aacurilor care apar în timpul somnului, pot exista nopti în care atacurile nu au loc.

Tratament

  • Psihoterapia cognitiv-comportamentala

    Psihoterapia cognitiv comportamentală se concentrează pe modul în care pacientul îşi concepe şi interpretează simptomele şi pe inhibarea sau eliminarea comportamenteleor care întreţin sau produc atacurile de panică. Are rolul de a induce la pacient o viziune mai realistă asupra cauzelor care îi produc simptomele. Deoarece nu are efecte secundare, acest tip de terapie ar trebuie să fie preferat faţă de terapia medicamentoasă.

  • Antidepresivele

    Sunt medicamente utilizate mai ales în tratamentul depresiei, dar care sunt eficiente şi în tratarea tulburărilor anxioase şi implicit a atacului de panică. Durează cîteva săptămîni pînă efectul lor devine vizibil. Pot produce dependenţă.

  • Anxioliticele benzodiazepinice

    Acestea sunt medicamente împotriva anxietăţii al căror efect se instalează foarte repede (între 30 de minute şi o oră). Luate în timpul unui atac, acestea contribuie la calmarea simptomelor. Dacă sunt administrate pe termen mai lung de 10 zile, se poate instala dependenţa.

Substanţe care pot declanşa atacul de panică

Există o serie de substanţe care trebuie evitate dacă suferiţi de anxietate deoarece sunt cunoscute ca factori declanşatori ai atacurilor de panică. Acestea sunt: nicotina, cafeina, ceaiul verde, băuturile energizante. În unele cazurile atacurile de panică pot fi declanşate de exerciţii fizice sau de hiperventilaţie (inspiraţii şi expiraţii prea adînci).