Instabilitatea imaginii de sine: personalitatea borderline

În acest articol voi vorbi despre încă o varietate problematică a tipurilor de caracter: personalitatea bordeline. Acest tip de personalitate este caraterizat de o imagine de sine fluctuantă dar mai degrabă negativă, de impulsivitate şi de incapacitatea de a stabili şi a menţine relaţii armonioase.

Persoanele care aparţin acestei categorii se tem foarte tare să nu fie abandonate de persoana iubită şi fac eforturi disperate de a evita abandonul, real sau imaginar. Nu suportă să fie singuri şi au necesitatea de avea tot timpul pe cineva lîngă ei.
Sunt foarte sensibili la reacţiile de moment ale celorlalţi şi pot interpreta eronat, în sensul propriilor temeri, un gest sau o întîmplare care în realitate nu are nicio semnificaţie. De exemplu, pot avea accese de furie sau de panică dacă cineva important pentru ei întîrzie cîteva minute la o întîlnire. Dacă sunt totuşi abandonaţi ei interpretează aceata ca un semn că au un caracter „rău”. În încercarea disperată de a evita abandonul pot recurge la automutilare sau la ameninţarea cu sinuciderea.

Relaţiile lor sunt intense şi lipsite de stabilitate. Pot să se îndrăgostească foarte intens de la prima sau a doua întîlnire şi îşi idealizează partenerul, dar trec rapid de la o dragoste intensă la ură cînd au impresia că persoana iubită nu se ocupă suficient de ei sau nu petrece suficient timp în compania lor.
Dacă simpatizează sau este atent cu cineva, o personalitate borderline va face acest lucru numai în speranţa că acea persoană va satisface propria lor necesitate de avea pe cineva în preajmă. Au tendinţa să îşi schimbe cu uşurinţă părerile despre cei din jur.

Sunt caracterizaţi de o imagine de sine instabilă şi un eu structurat precar. Instablitatea imaginii de sine se reflectă în schimbările bruşte care pot avea loc în viaţa lor: îşi modifică radical planurile privind cariera, obiectivele şi valorile, tipurile de prieteni, chiar identitatea sexuală. Adesea trec cu uşurinţă de la rolul unei persoane umile care solicită ajutorul la rolul de răzbunător al unor umilinţe reale sau imaginate. De obicei se văd pe ei înşişi ca find răi sau imorali. Au performanţe scăzute în activităţile şcolare sau în sarcinile unde nu este foarte clar stabilit cum trebuie să procedeze.

Nu sunt capabili să îşi stăpînească impulsurile de moment şi pot deveni cu uşurinţă agresivi cu alţii sau cu ei înşişi. Uneori îşi cheltuie banii în mod nechibzuit, mănîncă excesiv de mult, abuzează de alcool, conduc imprudent, se angajează în jocuri de noroc sau în relaţii sexuale promiscue şi periculoase.
La 8 pînă la 10% din cazurile de personalitate borderline apare sinuciderea. Actele de automutilare sau tentativele de suicid sunt frecvente. Automutilarea apare ca urmare a stresului intens pe care îl experimentează aceste persoane şi se explică uneori prin necesitatea lor de a se autopedepsi pentru că se consideră „răi” sau „păcătoşi”.

În dispoziţia lor afectivă predomină iritarea, întreruptă frecvent de episoade de panică sau disperare. Arareori şi pentru puţină vreme sunt mulţumiţi şi liniştiţi.
În relaţiile cu cei din jur sunt sarcastici şi manifestă excese verbale (ţipete, înjurături, etc). Manifestările de furie sunt urmate de ruşine şi sentimente de vinovăţie care le deteriorează mai mult imaginea de sine, considerîndu-se „răi” sau „păcătoşi”.

Personalităţile borderline au tendinţa de a se sabota pe ei înşişi, renunţînd cînd un ţel este aproape de a fi realizat: abandonează studiile înainte de absolvire, îşi abandonează fără rost serviciul sau distrug o relaţie care în mod evident poate dura.
În copilăria acestor persoane apar frecvent maltratarea fizică, abuzul sexual, neglijenţa, relatiile ostile, pierderea precode a părinţilor sau separarea de aceştia la o vîrstă fragedă.
Suferă frecvent de deprimare, de tulburări de comportament alimentar (mai ales mîncatul excesiv – bulimia), stresul postrraumatic sau tulburarea ADHD.