Facebook-ul și stima de sine

Oare Facebook-ul contribuie la consolidarea stimei de sine, sau această metodă populară de a ține legătura cu prietenii ne face mai vulnerabili? Există opinii divergente în legătură cu această problemă.
Facebook are mai mult de 750 de milioane de utilizatori în întreaga lume. Le oferă oamenilor posibilitatea de a ține legătura cu o „rețea” de prieteni și mărimea acestor rețele poate varia de la cîțiva prieteni la sute de mii. Un aspect care nu a fost încă elucidat este legătura dintre numărul de prieteni pe care o persoană îi are pe Facebook și numărul de prieteni din viata reală.
Unii cerectători au observat că prietenii de pe rețelele de socializare sunt foarte diferiți de prietenii din realitate.

Pentru a găsi un răspuns, cercetătorul Geraint Rees și colegii săi de la University College of London au studiat imaginile obținute prin rezonanță magnetică ale creierelor a 125 de utilizatori împătimiți de Facebook. În medie, subiecții aveau 300 de prieteni pe rețeaua de socializare. Rezultatele au arătat că creierul celor care au mai mulți prieteni pe internet decît în viața reală nu diferă semnificativ de creierul altor persoane. Dar cercetătorii au observat că exista o corelatie pozitivă între numărul de prieteni de pe internet și numărul de prieteni reali.

Jeffrey Hancock, profesor de comunicare la universitatea Cornell a afirmat că Facebook-ul crește stima de sine: „Spre deosebire de o oglindă, care ne arată cu precizie cum suntem și a cărei imagine ar putea avea un efect negativ asupra stimei de sine dacă imaginea reflectată nu corespunde idealurilor noastre, Facebook ne arată o versiune pozitivă a propriei persoane. Nu e neapărat o imagine falsă, dar e una pozitivă.”

Există și alte studii care arata că folosirea rețelelor de socializare poate întări stima de sine. Dar există și opinii contrare.

Conform unui studiu realizat de Amanda Forrest de la Universitatea din California, tocmai cei care au o stimă de sine redusă se simt mai în siguranță cînd socializează pe Facebook. De asemenea, a observat că persoanele cu stimă de sine scăzută tind să publice status update-uri care nu îi favorizează pentru că tind să își critice prietenii, ceea ce îi face mai puțin populari. Forrest a mai descoprit că cei cu stimă de sine ridicată, care publică update-uri mai pozitive primesc de asemenea răspunsuri mai pozitive.

Cercetătorul Soraya Mehdizadeh, într-un studiu publicat în Journal of CyberPsychology, a investigat 100 de utilizatori de Facebook măsurînd frecvența cu care postau fotografii și status update-uri și timpul petrecut pe sait. De asemenea, cercetătoarea a măsurat nivelul narcisismului și al stimei de sine a subiecților studiului. Concluziile au arătat că narcisiștii și cei cu stimă de sine redusă petrec în general mai mult timp pe Facebook decît ceilalți. Tot ei au o tendință mai accentuată de a posta fotografii și update-uri în care se laudă și cauta să crească în proprii ochi.

Alex Jordan, de la Universitatea Stanford, a realizat un studiu pe 80 de utilizatori Facebook, investigîndu-le opiniile în legătură cu experiențele pozitive sau negative pe care le au persoanele din rețeaua lor de prieteni.
Concluziile au arătat că utilizatorii de Facebook supraapreciază numărul de experiențe pozitive pe care le au prietenii lor și subapreciază numărul de experiențe neplăcute.
De aceea a concluzionat că Facebook ar putea să accentueze tendința naturală pe care o au persoanele cu stimă de sine scăzută, aceea de a considera că cei din jur o duc mai bine decît ei.

Deoarece pe Facebook sunt prezentate doar cele mai haioase și mai pozitive aspecte ale vieții utilizatorilor, cînd vizualizăm profile de Facebook în mintea noastră au loc comparații în care ne vedem constant ca fiind dezavantajați. Pentru cei cu o stimă de sine normală nu contează foarte mult acest lucru, dar la cei cu o imagine de sine fragilă simptomele depresive se pot accentua în urma utilizării Facebook.