Emotiile: ce sunt, cum apar, cum se manifestă

Emotiile sunt răspunsuri psihice de mare intesitate care presupun manifestări expresive, fiziologice și subiective tipice. Ele sunt însoțite de tendințe spre acțiune (apropiere sau îndepărare de obiectul sau ființa care a declanșat emoția), ceea ce explică modificările fiziologice care însoțesc fenomenul emoției: înroșirea feței, creșterea ritmului cardiac, încordarea mușchilor, etc.

În lucrarea sa Exprimarea emoțiilor la om și animal, Charles Darwin a identificat, pe baza modului în care emoțiile se manifestă în comportament, 9 emoții de bază. Acestea sunt: bucuria, interesul-excitația, surprinderea, tristețea (uneori desemnată ca deznădejde-anxietate), furia, frica, dezgustul, disprețul și rușinea. Această clasificare a rămas valabilă pînă astăzi și este utilizată de cercetători.

Cum se declanșează emoția

Există o dispută printre cercetători în legătură cu modul în care iau naștere emoțiile. Unii susțin că emoțiile sunt fenomene automate care se declanșează pe cale biologică, fără ca mecanismele psihologice să contribuie la apariția lor. Acest punct de vedere se bazează mai ales pe observația ca emoțiile (și mai ales modificările fiziologice care le însoțesc) apar extrem de repede, adesea înainte ca persoana să conștientizeze existența emoției.

Alți cercetători afirmă că emoțiile sunt rezultatul evaluării de către persoană a situațiillor prin care trece și, ca urmare, consideră că emoția e mai mult un fenomen psihic decît unul biologic.
Punctul acesta de vedere se bazează pe constatarea că una și aceeași situație, în funcție de modul în care este percepută și evaluată de catre persoană, va duce la emoții diferite sau la absența emoției. De exemplu, în preajma unui cîine agresiv o persoană anxioasă va resimți teamă, dar un dresor experimentat va rămîne totuși stăpîn pe sine.

Emoţiile sunt declanşate cel mai adesea de către motive, sau mai bine zis de gradul de concordanţă sau neconcordanţă între motivele şi aspiraţiile unei persoane şi situaţiile concrete prin care trece. Astfel, cînd obţinem ceea ce ne dorim sau ceea ce avem nevoie vom resimţi emoţii pozitive. Dacă nu putem obţine ceea ce dorim vor rezulta emoţii negative precum tristeţea sau frustrarea.

Emoţiile pot fi produse şi prin condiţionare. Dacă asociem de multe ori un obiect sau o situaţie cu o emoţie, reîntîlnirea situaţiei sau a obiectului respectiv va fi suficientă pentru a produce emoţia. De exemplu, dacă prezentăm unui bebeluș de mai multe ori un iepuraș alb și însoțim prezentarea iepurașului cu un zgomot puternic, ulterior bebelușul se va speria numai la apariția iepurașului.

Cum se exprimă emoțiile

Diferitele emoții care apar la om pot fi recunoscute în general pe baza modificărilor expresiei feței, care variază în funcție de tipul emoției. Cu toții ne putem da seama după expresia facială dacă cineva e bine dispus sau trist, plictisit sau nervos.

Studiile realizate pe subiecți orbi din naștere (care deci nu au putut să învețe de la ceilalţi cum să îşi exprime emoţiile) au arătat că expresia facială a emoțiilor este aceeași la toate popoarele lumii, fiind o însușire cu care ne naștem.
De asemenea, studiile realizate pe nou-născuţi au arătat că expresiile emoţionale sunt înnăscute: variind gustul hranei oferite nou-născuţilor cercetătotii au putut să le inducă acestora expresii emoţionale asemănătoare cu ale adulţilor.

Cu toate că expresia facială a emoţiilor este programată biologic, individul are totuşi destul control asupra modului în care îşi manifestă emoţiile. Expresia facială a emoţiei poate fi mascată, atenuată sau neutralizată. În plus, fiecare cultură îşi formulează reguli specifice în ceea ce priveşte exprimarea emoţiilor.

S-a demonstrat că exprimarea facială a emoţiilor poate să influenţeze sau să modifice starea generală de spirit sau chiar emoţia însăşi. Astfel, contracţiile musculaturii faciale care apar în timpul emoţiilor negative precum frica sau furia generează, după caz, o creştere a impresiei subiective de frică sau furie ori deznădejde.
Acest lucru este valabil şi în cazul emoţiilor pozitive. Deci, dacă adoptăm o expresie veselă vom putea trece mai uşor peste momentele dificile.

Emoțiile și organismul

Cercetările fiziologului W. Cannon, începînd cu 1915, au arătat că emoția declanșează brusc în organism un șir de reacții fiziologice: încetarea funcțiilor digestive, creșterea presiunii sanguine, a proporției de globule roșii și a vitezei de sedimentare, accelerarea bătăilor inimii și a respirației. Aceste manifestări apar ca urmare a activării sistemului nervos vegetativ și sunt menținute o perioadă mai lungă de timp datorită eliberării în sînge a hormonului numit cortizol de către glandele suprarenale.

Aceste modificări fiziologice au rolul de a pune organismul în acord cu situația: prin suspendarea funcțiilor digestive și transferul masiv de energie către musculatură, organismul poate iniția răspunsuri comportamentale de tip atac sau fugă.