Versiunea pentru mobil

Serotonina:cum influențează comportamentul

Serotonina este un neurotransmițător care intervine in majoritatea proceselor fiziologice si comportamentale. Activitatea sa este perturbată de folosirea anumitor medicamente care au efect la nivelul sistemului nervos şi mai ales a anumitor antidepresive şi neuroleptice.

Serotonina este implicată în controlul multor procese, printre care somnul, învăţarea si memoria, reglarea afectelor şi a dispoziţiei, controlul impulsivităţii şi al agresivităţii, durerea, comportamentele sexuale şi conduitele alimentare.

Postat în Psihologie clinica

Comunicarea: modele și teorii

Comunicarea poate fi definită ca un proces şi ansamblu de comportamente care servesc la producerea, transmiterea şi receptarea de informaţii prin intermediul unor sisteme simbolice împărtăşite şi definite social.

Pentru unii, comunicarea implică recunoaşterea reci procă a intenţiilor: în acest caz, se face diferenţa între semnificaţia mesajului şi intenţia de comunicare. De asemenea, nu există comunicare decât atunci când comportamentele implicate se înscriu într-o organizare sociali In afară de psihologie, numeroase discipline concură la studiul comunicării: etologia, neuropsihologia, ştiinţele limbajului, inteligenţa artificială etc.

Postat în Relaţii interumane

Privirea: cum poate fi interpretată

Între toate simţurile, văzul deţine o poziţie privilegiată, cel puţin din două motive. Mai mult de trei sferturi din informaţiile pe care le recepţionează sistemul nervos din afară aparţin vederii. Pe de altă parte, deşi retina este inclusă într-un organ periferic, anatomic şi embriologic, ea poale fi considerată o prelungire a creierului care funcţionează ea însăşi ca un centru nervos. Căci între structura retinei şi a cortexului vizual primar nu există deosebiri esenţiale. Dar văzul, prin expresia specifică pe care ochii o dau întregii feţe, deschide calea explorării privirii individului pînă în resorturile cele mai caracteristice şi intime ale personalităţii acestuia.

Postat în Relaţii interumane

Asertivitatea: cum să comunicăm eficient

Asertivitatea este un tip de comportament caracterizat prin afirmarea propriilor drepturi într-o manieră directă, onestă și pașnică. A avea o atitudine asertivă presupune a interacționa cu alte persoane fără a avea un comportament agresiv și dominator și de asemenea fără a permite alcuiva să vă încalce drepturile, să vă domine sau să vă minimalizeze punctul de vedere.
Gîndiți-vă la următoarele situații:

Postat în Relaţii interumane » Dezvoltare personala

Prima impresie: avantaje și dezavantaje

În viaţa de toate zilele ne găsim adesea în situaţia de a face cunoştinţa cu cineva. Orice prietenie, iubire sau simpla relaţie începe printr-un “Faceţi cunoştinţă!”. Ceea ce este esenţial pentru actul de a face cunoştinţa cu cineva este faptul ca cei care fac cunoştinţa nu s-au văzut niciodată anterior acelui moment Uneori însă, a face cunoştinţa cu cineva este doar vizualizarea reciprocă, întrucît persoana poate fi cunoscută sau despre ea se ştie ceva, dar nu a mai fost văzută niciodată. În acest caz, a face cunoştinţă nu înseamnă altceva decât a ataşa informaţiilor avute despre o persoană o imagine vizuală care uneori concordă, alteori contrazice sau este foarte diferită de cea reală.

Postat în Relaţii interumane

Cum apare comportamentul agresiv

Agresiunea se definește ca fiind un comportament adoptat cu intenţia de a-i face rău celuilalt, fizic sau psihologic.
Intenţia de a face rău distinge agresiunea propriu-zisă de o violare a normelor sau de un accident. In această definiţie, comun admisă, termenii “intenţie” şi “rău” sunt relativ subiectivi. Această subiectivitate acţionează în aşa fel, încât victima, agresorul şi obser-vatorul nu se vor înţelege în mod necesar asupra faptului că un act anume constituie o agresiune.

Postat în Relaţii interumane

Ce este empatia?

Omul are capacitatea de a se transpune în psihologia altuia, de a „intra în pielea” celuilalt, de a pătrunde cognitiv şi afectiv în cadrul de referinţă al partenerului, identificîndu-se parţial cu acesta, „ca si cum” ar fi cealaltă persoană, dar fără a pierde condiţia de „ca si cum”, într-un cuvînt, individul uman are capacitatea de a fi empatic. In producerea fenomenului empatic nu avem de-a face cu o pierdere a identităţii propriului eu, printr-o identificare totală, ci parţială, prin care cineva devine „temporar” cealaltă persoană, gîndeşte sau simte ca ea, reuşind ca pe această cale s-o înţeleagă mai bine, să-i anticipeze comportamentul şi, de ce nu, să-şi fixeze o strategie corespunzătoare de acţiune faţă de acea persoană.

Postat în Relaţii interumane » Dezvoltare personala

Facebook-ul și stima de sine

Oare Facebook-ul contribuie la consolidarea stimei de sine, sau această metodă populară de a ține legătura cu prietenii ne face mai vulnerabili? Există opinii divergente în legătură cu această problemă.
Facebook are mai mult de 750 de milioane de utilizatori în întreaga lume. Le oferă oamenilor posibilitatea de a ține legătura cu o „rețea” de prieteni și mărimea acestor rețele poate varia de la cîțiva prieteni la sute de mii. Un aspect care nu a fost încă elucidat este legătura dintre numărul de prieteni pe care o persoană îi are pe Facebook și numărul de prieteni din viata reală.

Postat în Relaţii interumane

Cum să vă manifestați afecțiunea

Cu toții ne dorim ca dragostea să dăinuie mult timp, dar uneori afecțiunea pentru o persoană poate să fie rezultatul impulsurilor noastre narcisistice sau egoiste. Psihanaliștii sugerează că există o latură întunecată a dorinței de apropiere de celălalt. Uneori comunicăm în mod inconștient ceea ce simțim cu adevărat și partenerul nostru s-ar putea sătura la un meoment dat să fie astfel șantajat emoțional. A deveni mai independent (ă) și a îi lăsa partenerului mai multă libertate ar putea fi cea mai bună modalitate de a vă demostra dragostea. Iată 4 stafuri care vă vor ajuta să vă manifestați setimentele într-o manieră constructivă:

Postat în Psihologia cuplului

Tehnici de manipulare (partea a doua)

Într-un articol anterior am prezentat succint cîteva metode prin care oamenii sunt convinși să dea curs unor cereri pe care altminteri nu le-ar fi acceptat probabil niciodată. Am numit aceste metode „tehnici de manipulare”. Ele sunt folosite mai ales de agenții de vînzări care caută să crească astfel numărul de produse vîndute și de politicienii care doresc să obțină voturi sau să schimbe opiniile cetățenilor.
Prezentăm mai jos o serie de detalii în legătură cu aceste tehnici și cîteva metode care nu au fost incluse în articolul precedent.

Postat în Interesante