Articole din subcategoria Psihologie generală

Creativitatea și factorii creativității

Deşi semnalată ca prioritate a cercetării, problema Impactului structurilor socioculturale asupra creaţiei a fost – aşa cum remarcă numeroşi autori – una dintre cele mai puţin abordate. Din raţiuni analitice sau experimentale, majoritatea studiilor au separat în mod artificial cele patru secvenţe ale creaţiei: persoană, proces, produs, mediu, transformîndu-le în teme izolate, fiecare avînd o unică identitate academică, dar uitîndu-se că doar prin unitate se poate ajunge la o perspectivă operaţională” (R. Helm, 1988).
Studiile desfăşurate în ultimul deceniu, centrate pe impactul mediului socio-cultural asupra creaţiei, sînt apreciate ca o reacţie şl necesară corecţie la orientarea aproape exclusivă a cercetării spre ecuaţia “celor 4 P” (Rhodes, 1961).

Postat în Interesante » Psihologie generală

Temperamentul (tipologii temperamentale)

Temperamentul desemnează un stil constituţional de comportament care manifestă o anumită constanţă în funcţie de împrejurări şi în decursul timpului.
Originile şi natura diferenţelor individuale de dezvoltare socială şi emoţională devin din nou o preocupare importantă pentru psihologi după o jumătate de secol de dezinteres.

Noua abordare a studiului temperamentului respinge vechile clasificări fixiste, cum ar fi tipologiile lui R. Le Senne, G. Heymans, E. Wiersma etc., care nu luau în considerare nici evoluţia legată de vârstă, nici rolul experienţei, nici efectul circumstanţelor exterioare. În prezent, referinţa la modelele interacţio-niste ale dezvoltării sugerează o altă definiţie a constantelor individuale.

Postat în Interesante » Psihologie generală

Motivația în psihologie

Termenul “motivație” desemnează în psihologie procese fiziologice şi psihologice responsabile de declanşare, menţinerea si încetarea unul comporta-ment, ca si de valoarea apetitiva sau aversivă conferită elementelor de mediu asupra cărora se exercită acel comportament.

Motivaţia este unul din conceptele introduse în psihologie pentru a explica faptul că, într-un mediu constant, un organism nu reacţionează întotdeauna în acelaşi mod. Privat de hrană, un şoboloan traversează un grătar electrificat pentru a o obţine; sătul, el refuză. Diferenţa dintre comportamente îşi găseşte aici raţiunea într-o diferenţă dintre stările interne. Dar un individ înfometat nu manîncă orice: un şobolan refuză hrana amară sau cea care a fost asociată cu acest gust.

Postat în Interesante » Psihologie generală

Visul din perspectiva psihologiei

În psihologie visul desemnează o activitate mentală care survine in timpul somnului.
Studierea experimentală a visului are ca punct de plecare descoperirea somnului paradoxal (sau somn R.E.M, de la termenul englez rapid eye mouvements) de către E. Aserinski şi N. Kleitman în 1953. Somnul paradoxal, care se repetă de patru-cinci ori în timpul nopţii, fiind caracterizat de o intensă activitate a sistemului nervos central, de spasme musculare trecătoare, o erecţie a penisului şi mişcări oculare rapide, a apărut în ochii cercetătorilor ca fiind un excelent candidat pentru „substratul biologic” al visului.

Postat în Interesante » Psihologie generală

Ce este inteligența?

Inteligenţa a făcut obiectul a numeroase definiţii diferite în istoria psihologiei. Cele mai multe dintre ele evocă o capacitate generală de adaptare la situaţii noi prin intermediul unor proceduri cognitive. Studiul diferenţelor individuale in dezvoltarea inteligenţei a constituit unul dintre primele centre de interes în psihologie şi nu a încetat să fie o tema de cercetare şi de aplicaţii. Lucrările realizate pe această temă au adoptat perspective succesive, dar nici cele mai recente dintre ele nu au condus la dispariţii utilizării celor mai vechi.

Postat în Interesante » Psihologie generală

Aptitudinile

Aptitudinile se definesc ca însușiri psihice sau fizice care, structurate original, determină realizarea cu succes a unor activități. Iată cîteva exemple de aptitudini: abilitatea generală de învățare, aptitudinea verbală, aptitudinea numerică, capacitatea de orientare în spatiu, capacitatea de a recunoaște formele vizuale, aptitudinea muzicală, aptitudinea pedagogică.

Diferenţele individuale observate în mod direct într-o probă sunt, în general, atribuite unor caracteristici subiacente care nu sunt observabile în mod direct. Aptitudinile constituie o clasă de asemenea caracteristici. De cele mai multe ori, acestei definiţii foarte generale ale aptitudinii i se aduc precizări de către autorii care utilizează noţiunea. Dar aceste conotaţii, explicite ori implicite, pot varia de la un autor la altul.

Postat în Interesante » Psihologie generală

Emotiile: ce sunt, cum apar, cum se manifestă

Emotiile sunt răspunsuri psihice de mare intesitate care presupun manifestări expresive, fiziologice și subiective tipice. Ele sunt însoțite de tendințe spre acțiune (apropiere sau îndepărare de obiectul sau ființa care a declanșat emoția), ceea ce explică modificările fiziologice care însoțesc fenomenul emoției: înroșirea feței, creșterea ritmului cardiac, încordarea mușchilor, etc.

În lucrarea sa Exprimarea emoțiilor la om și animal, Charles Darwin a identificat, pe baza modului în care emoțiile se manifestă în comportament, 9 emoții de bază. Acestea sunt: bucuria, interesul-excitația, surprinderea, tristețea (uneori desemnată ca deznădejde-anxietate), furia, frica, dezgustul, disprețul și rușinea. Această clasificare a rămas valabilă pînă astăzi și este utilizată de cercetători.

Postat în Interesante » Psihologie generală